2007 - Doris Lessing
2006 - Orhan Pamuk
2005 - Harold Pinter
2004 - Elfriede Jelinek
2003 - J. M. Coetzee
2002 - Imre Kertész
2001 - V. S. Naipaul
2000 - Gao Xingjian
1999 - Günter Grass
1998 - José Saramago
1997 - Dario Fo
1996 - Wislawa Szymborska
1995 - Seamus Heaney
1994 - Kenzaburo Oe
1993 - Toni Morrison
1992 - Derek Walcott
1991 - Nadine Gordimer
1990 - Octavio Paz
1989 - Camilo José Cela
1988 - Naguib Mahfouz
1987 - Joseph Brodsky
1986 - Wole Soyinka
1985 - Claude Simon
1984 - Jaroslav Seifert
1983 - William Golding
1982 - Gabriel García Márquez
1981 - Elias Canetti
1980 - Czeslaw Milosz
1979 - Odysseus Elytis
1978 - Isaac Bashevis Singer
1977 - Vicente Aleixandre
1976 - Saul Bellow
1975 - Eugenio Montale
1974 - Eyvind Johnson, Harry Martinson
1973 - Patrick White
1972 - Heinrich Böll
1971 - Pablo Neruda
1970 - Alexandr Solzhenitsyn
1969 - Samuel Beckett
1968 - Yasunari Kawabata
1967 - Miguel Angel Asturias
1966 - Shmuel Agnon, Nelly Sachs
1965 - Mikhail Sholokhov
1964 - Jean-Paul Sartre
1963 - Giorgos Seferis
1962 - John Steinbeck
1961 - Ivo Andric
1960 - Saint-John Perse
1959 - Salvatore Quasimodo
1958 - Boris Pasternak
1957 - Albert Camus
1956 - Juan Ramón Jiménez
1955 - Halldór Laxness
1954 - Ernest Hemingway
1953 - Winston Churchill
1952 - François Mauriac
1951 - Pär Lagerkvist
1950 - Bertrand Russell
1949 - William Faulkner
1948 - T.S. Eliot
1947 - André Gide
1946 - Hermann Hesse
1945 - Gabriela Mistral
1944 - Johannes V. Jensen
1943 - The prize money was with 1/3 allocated to the Main Fund and with 2/3 to the Special Fund of this prize section
1942 - The prize money was with 1/3 allocated to the Main Fund and with 2/3 to the Special Fund of this prize section
1941 - The prize money was with 1/3 allocated to the Main Fund and with 2/3 to the Special Fund of this prize section
1940 - The prize money was with 1/3 allocated to the Main Fund and with 2/3 to the Special Fund of this prize section
1939 - Frans Eemil Sillanpää
1938 - Pearl Buck
1937 - Roger Martin du Gard
1936 - Eugene O'Neill
1935 - The prize money was with 1/3 allocated to the Main Fund and with 2/3 to the Special Fund of this prize section
1934 - Luigi Pirandello
1933 - Ivan Bunin
1932 - John Galsworthy
1931 - Erik Axel Karlfeldt
1930 - Sinclair Lewis
1929 - Thomas Mann
1928 - Sigrid Undset
1927 - Henri Bergson
1926 - Grazia Deledda
1925 - George Bernard Shaw
1924 - Wladyslaw Reymont
1923 - William Butler Yeats
1922 - Jacinto Benavente
1921 - Anatole France
1920 - Knut Hamsun
1919 - Carl Spitteler
1918 - The prize money was allocated to the Special Fund of this prize section
1917 - Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan
1916 - Verner von Heidenstam
1915 - Romain Rolland
1914 - The prize money was allocated to the Special Fund of this prize section
1913 - Rabindranath Tagore
1912 - Gerhart Hauptmann
1911 - Maurice Maeterlinck
1910 - Paul Heyse
1909 - Selma Lagerlöf
1908 - Rudolf Eucken
1907 - Rudyard Kipling
1906 - Giosuè Carducci
1905 - Henryk Sienkiewicz
1904 - Frédéric Mistral, José Echegaray
1903 - Bjørnstjerne Bjørnson
1902 - Theodor Mommsen
1901 - Sully Prudhomme
joi, 26 iunie 2008
RABINDRANATH TAGORE
Fii gata, inima mea
fii gata, inima mea
si-avanta-te-nainte
lasa-i sa intarzie pe cei ce vor
numele tau a fost strigat
in cerul diminetii.
bobocului de noapte-i este dor de roua
dar floarea inflorita striga
dupa libertatea luminii.
sparge-ti invelisul, inima mea
si-avanta-te-nainte !
***
Cititorule, cine esti tu...?
cititorule, cine eşti tu oare
care-mi citeşti poemele acestea
şi după o sută de ani?
nu-ţi pot trimite nicio singură floare
din belşugul acestei primăveri
niciun singur licăr de aur
din norii de-acolo, împurpuraţi de lumini...
deschide-ţi larg uşile şi priveşte afară!
din propria ta grădină în floare
culege-ţi doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o sută de ani mai’nainte.
şi-n bucuria inimii tale să simţi
bucuria vie care-ntr-o primăvară
cu zori diafani
a cântat şi vocea ei veselă
şi-a rostogolit-o şi peste o sută de ani.
fii gata, inima mea
si-avanta-te-nainte
lasa-i sa intarzie pe cei ce vor
numele tau a fost strigat
in cerul diminetii.
bobocului de noapte-i este dor de roua
dar floarea inflorita striga
dupa libertatea luminii.
sparge-ti invelisul, inima mea
si-avanta-te-nainte !
***
Cititorule, cine esti tu...?
cititorule, cine eşti tu oare
care-mi citeşti poemele acestea
şi după o sută de ani?
nu-ţi pot trimite nicio singură floare
din belşugul acestei primăveri
niciun singur licăr de aur
din norii de-acolo, împurpuraţi de lumini...
deschide-ţi larg uşile şi priveşte afară!
din propria ta grădină în floare
culege-ţi doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o sută de ani mai’nainte.
şi-n bucuria inimii tale să simţi
bucuria vie care-ntr-o primăvară
cu zori diafani
a cântat şi vocea ei veselă
şi-a rostogolit-o şi peste o sută de ani.
Jacques Prevert
Pentru Tine, Dragostea Mea
Am fost la targul de pasari
Si-am cumparat pasari
Pentru tine
dragostea mea
Am fost la targul de flori
Si-am cumparat flori
Pentru tine
dragostea mea
Am fost la targul de fiare vechi
Si-am cumparat lanturi
Lanturi grele
Pentru tine
dragostea mea
Apoi m-am dus la targul de sclave
Te-am cautat
Dar nu te-am gasit
dragostea mea.
***
Aceasta dragoste
Aceasta dragoste
atat de violenta
atat de firava
atat de tandra
atat de disperata
aceasta dragoste
frumoasa ca ziua
si urata ca vremea
cand vremea e urata
aceasta dragoste atat de adevarata
atat de frumoasa
atat de fericita
scaldata-n bucurie
si-atat de derizorie
tremurand de spaima ca un copil in bezna
si totusi sigura de ea
ca omul calm in miez de noapte
aceasta dragoste ce sperie pe atatia
si-i face sa vorbeasca
si-i face sa blesteme
aceasta dragoste pazita
pentru ca noi o pazim
aceasta dragoste
haituita, ranita, calcata
-n picioare, ispravita,
negata, uitata
aceasta dragoste-ntreaga
atat de vie inca
si insorita
este dragostea ta
este dragostea mea
a celui care-a fost
acest lucru pururea
altul
si mereu neschimbat
la fel de-adevarata ca o planta
si ca o pasare vibrand
calda si vie ca vara
noi amandoi putem
sa mergem si sa ne intoarcem
putem sa uitam
pe urma s-adormim
sa ne trezim, sa suferim,
sa-mbatranim
sa adormim din nou
sau sa visam la moarte
sa ne trezim suras si ras
sa-ntinerim
dragostea noastra ramane
indaratnica asemenea unui catar
vie ca dorinta
si cruda ca memoria
stupida ca regretul
si tandra precum amintirea
rece ca marmora
frumoasa ca ziua
fragila ca un prunc
surazand ne priveste
si ne vorbeste fara cuvant
si o ascult tremurand
si strig
si strig pentru tine
si strig pentru mine
rugandu-ma de ea
pentru tine pentru mine pentru
toti cei ce se iubesc
si care s-au iubit
da ii spun dragostei
pentru tine pentru mine si pentru toti
ceilalti
pe care nu-i cunosc
ramai acolo
nu te clinti
nu pleca
noi care suntem iubiti
noi te-am uitat
dar tu nu te uita
noi nu te-aveam decat pe tine pe pamant
nu ne lasa sa inghetam
mereu mai departe mereu
oriunde-ai fi
da-ne iar un semn de viata
mult mai tarziu din marginea padurii
din padurea memoriei
tasneste deodata
intinde-ne mana
salveaza-ne.
*****
et ancore...
Premier jour Des draps blancs dans une armoire
Des draps rouges dans un lit
Un enfant dans sa mère
Sa mère dans les douleurs
Le père dans le couloir
Le couloir dans la maison
La maison dans la ville
La ville dans la nuit
La mort dans un cri
Et l'enfant dans la vie.
***
Sables mouvants
Démons et merveilles
Vents et marées
Au loin déjà la mer s'est retirée
Démons et merveilles
Vents et marées
Et toi
Comme une algue doucement carressée par le vent
Dans les sables du lit tu remues en rêvant
Démons et merveilles
Vents et marées
Au loin déjà la mer s'est retirée
Mais dans tes yeux entrouverts
Deux petites vagues sont restées
Démons et merveilles
Vents et marées
Deux petites vagues pour me noyer.
***
Déjeuner du matin Il a mis le café
Dans la tasse
Il a mis le lait
Dans la tasse de café
Il a mis le sucre
Dans le café au lait
Avec la petite cuiller
Il a tourné
Il a bu le café au lait
Et il a reposé la tasse
Sans me parler
Il a allumé
Une cigarette
Il a fait des ronds
Avec la fumée
Il a mis les cendres
Dans le cendrier
Sans me parler
Sans me regarder
Il s'est levé
Il a mis
Son chapeau sur sa tête
Il a mis
Son manteau de pluie
Parce qu'il pleuvait
Et il est parti
Sous la pluie
Sans une parole
Sans me regarder
Et moi j'ai pris
Ma tête dans ma main
Et j'ai pleuré.
luni, 23 iunie 2008
die papadie
sâmbătă, 21 iunie 2008
mie mi-a placut poza...
Melcul
acesta este o specie de gasteropode din încrengătura moluştelor.
Caracteristici:
Mediul de viaţă este acvatic şi terestru
Are corpul moale, de obicei apărat de o cochilie răsucită în spirală
Are patru tentacule sensibile, la cap
Are 3 buze
Locomoţia este lentă, prin târâre cu ajutorul piciorului
Nutriţia este fitofagă,hrana de bază fiind frunzele
Sistem digestiv: aparat bucal, faringe, stomac, intestin subţire, hepatopancreas, anus
Sistemul nervos: ganglionar
Sistemul vascular: vase de sânge, inimă bicamerală (un atriu şi un ventricol)
Sistemul respirator: pulmonar (un plămân), inima, vasele de sânge
Înmulţirea: este hemafrodit, depune ouă cu capul în pământ, iar din ouă se dezvoltă melci cu cochilia transparentă.
Împerecherea şi depunerea de ouă
Deşi au atât organe de reproducere masculine cât şi feminine, trebuie să se împerecheze cu melci din aceeaşi specie înainte de depunerea ouălelor.
Unii melci se pot comporta deopotrivă ca masculi într-un sezon şi ca femele în altul. Alţii joacă rolul deopotrivă fiind fertili în mod simultan.
Când melcul este dezvoltat destul, ceea ce poate dura ani de zile, împerecherea are loc primăvara târziu sau la începutul verii.
Uneori are loc şi o a doua împerechere. În climatul tropical împerecherea poate avea loc de mai multe ori pe an. În alte climate melcii se pot împerechea în jurul lunii octombrie şi a doua oară la diferenţă de 2 săptămâni. După împerechere, melcii pot reţine sperma pentru o perioadă de până la 1 an, dar în mod normal depun ouă în câteva săptămâni.
marți, 10 iunie 2008
sâmbătă, 7 iunie 2008
intai pe tine
incep sa numar si numerele
nu trec dincolo de doi
nu trec dincolo de mine
si de tine
nu trec
incep sa numar si te numar
intai pe tine si apoi pe mine
unu si cu un(a)
tu si cu mine
noi
doi
doua aripi
doi ochi
doua brate
o imbratisare
un drum
o respiratie
noi doi
impreuna
huntos
insiemme
beiahad
acum...
incep sa numar si te numar
intai pe tine
incep sa adun si te adun
intai pe tine
cu mine
o imbratisare
un drum
o respiratie
o viata de om...
nu trec dincolo de doi
nu trec dincolo de mine
si de tine
nu trec
incep sa numar si te numar
intai pe tine si apoi pe mine
unu si cu un(a)
tu si cu mine
noi
doi
doua aripi
doi ochi
doua brate
o imbratisare
un drum
o respiratie
noi doi
impreuna
huntos
insiemme
beiahad
acum...
incep sa numar si te numar
intai pe tine
incep sa adun si te adun
intai pe tine
cu mine
o imbratisare
un drum
o respiratie
o viata de om...
joi, 5 iunie 2008
Nora Iuga, Fetita cu o mie de riduri
Cartea nu poate fi incadrata intr-un gen strict – de altfel ca mai toate cartile pe care autoarea le-a scris in ultimii ani. Nora Iuga a scris un poem-roman – jurnal de calatorie, jurnal intim, scenes de la vie privée cu personaje, cu scene reale, cu scene suprareale, cu o permanenta oscilatie – culmea! – perfect coerenta de data aceasta...
In Fetita cu o mie de riduri exista multa Rusie. Intre copertele ei descoperim alaturate povesti despre Holocaust, despre destine frinte, povesti din Bucuresti, multa actualitate, chiar si politica. Dar in spatele tuturor acestor imagini, aparent descriptive, se afla intotdeauna alte motive. Este un roman, dar si un poem. Are actiune, are o desfasurare, dar Nora Iuga nu se limiteaza la poveste. Intotdeauna se trece dincolo de text, dincolo de personaje si vocile lor, dincolo de prezentul lecturii. Nora Iuga e un drog, dar un drog flexibil. Intrarea in textul ei se face incet, dar fara iesire: intri fara a sti in propria minte si tot ceea ce se deschide de fapt te inghite. Pina la obsesia finala, care e totuna cu obsesia initiala. Poti raspunde acum, cind Nora Iuga iti va trece prin singe catre creier, cum fac dragoste oamenii?
sursa:www.cartearomaneasca.ro/
duminică, 1 iunie 2008
Niram Art
Ultimul numar al revistei “Niram Art”, aparut de curand in Spania, aduce o invitatie in lumea teatrului si a dansului contemporan romanesc, printr-o incursiune aprofundata in lumea cunoscutului artist roman Razvan Mazilu. Astfel, pe parcursul a 8 pagini ilustrate cu diverse instantanee din cele mai importante spectacole ale lui Razvan Mazilu, revista propune un interviu exclusiv cu marele artist, in limba engleza, realizat de Eva Defeses, o scurta istorie a celor mai importante momente din cariera sa si o cronica despre arta sa semnata de Bianca Andreea Marin. Coperta acestui numari, dedicat lui Oscar Wilde, il infatiseaza pe Razvan Mazilu, in spectacolul Dorian Gray, de la teatrul Odeon din Bucuresti.
http://www.epochtimes-romania.com/articles/2008/05/article_18816.html
http://romeoniram.mosaicglobe.com/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)